Chat with us, powered by LiveChat Ce indică mirosul și gustul apei?
Ce indică mirosul și gustul apei?

Proprietățile organoleptice ale apei includ mirosul, gustul (postgustul), turbiditatea și culoarea. În acest articol, ne vom concentra asupra gustului și mirosului. Deși acestea sunt în primul rând factori estetici, ele pot indica indirect prezența anumitor poluanți în apă.

66043988b80cf99eb03715c9_33%20(1).png
DISTRIBUIȚI ACESTA

Proprietățile organoleptice ale apei includ mirosul, gustul (postgustul), turbiditatea și culoarea. În acest articol, ne vom concentra asupra gustului și mirosului. Deși acestea sunt în primul rând factori estetici, ele pot indica indirect prezența anumitor poluanți în apă. Mirosul și gustul apei indică conținutul anumitor substanțe care provoacă aceste fenomene, cum ar fi sărurile dizolvate, diverși compuși chimici și organici. Este important să rețineți că acești parametri sunt evaluați pe o scară de cinci puncte, care este prezentată în tabelul de mai jos.

Este demn de remarcat faptul că mirosurile sunt evaluate pentru apa de orice origine; totuși, această determinare nu se face pentru apa despre care se știe că este contaminată cu impurități dăunătoare.

EVALUAREA MIROSURILOR ȘI GUSTURILOR APEI

Scară

Intensitatea mirosurilor și a gustului

Scurtă caracteristică a intensității
0Niciuna
Pierderea simțului mirosului sau al gustului
1Foarte mică
Miros sau gust care nu este detectabil, dar este determinat de un analist experimentat într-un laborator.
2Puțin
Miros sau gust care nu este perceptibil pentru consumator, dar poate fi detectat dacă i se acordă atenție.
3Vizibil
Miros sau gust, ușor detectabil, dă motive de dezaprobare a apei.
4Puternic
Miros sau gust care atrage atenția și face apa neplăcută pentru băut
5Foarte puternic
Mirosul sau gustul este atât de puternic încât face apa nepotrivită pentru băut.

DE CE ARE APA UN MIROS NEPLĂCUT ȘI CUM SĂ PROCEDAȚI ÎN ACEST CAZ?

Proprietățile organoleptice ale apei joacă un rol crucial în determinarea calității și adecvării acesteia pentru consum. Printre aceste proprietăți, mirosul are o importanță deosebită. Dar de ce apa are uneori un miros neplăcut și cum putem aborda această problemă? Înțelegerea mirosului apei implică recunoașterea diferitelor sale componente și a factorilor care contribuie la apariția mirosului.

Atunci când definim gustul și mirosul apei, întâlnim adesea o serie de descriptori, de la mirosuri de pământ și de pește la mirosuri de clor și de ouă stricate. Aceste mirosuri pot proveni din surse naturale, cum ar fi materia organică sau mineralele prezente în apă, sau pot rezulta din procese de tratare precum clorinarea. Indiferent de sursă, un miros neplăcut în apă poate fi deranjant și indica prezența unor contaminanți potențiali.

Atunci când se abordează problema mirosului apei, devine esențial să se identifice cauza exactă a mirosului, luând în considerare întrebarea ce este mirosul apei și dacă apa are într-adevăr un miros. Soluțiile de atenuare a mirosurilor variază în funcție de natura acestora, de la tehnici simple de filtrare la proceduri complexe de tratare. Prin abordarea factorilor de bază care cauzează mirosul, este posibil să se asigure că apa nu numai că îndeplinește standardele de siguranță, dar îmbunătățește și experiența generală de consum.

MIROS DE PUTREZIT, DE PEȘTE SAU DE PĂMÂNT

Cel mai frecvent întâlnit în apa din rezervoarele deschise. Cauzat de prezența compușilor organici naturali în apă. Cei mai cunoscuți dintre acești compuși naturali sunt geosmina și 2-metilizoborneolul. Acești compuși sunt de obicei siguri pentru oameni, deși uneori pot fi cauzați de prezența algelor albastre-verzi și a bacteriilor în apă. Apa este cel mai puternic îmbogățită cu acești compuși în timpul perioadei de înflorire a rezervoarelor.

Eliminare: filtre cu cărbune activ (adsorbție), pentru băut - osmoză inversă menajeră.

MIROS DE CLOR

Apare în principal în sistemul central de alimentare cu apă. Cauzat de clorinarea puternică a apei la stațiile de tratare municipale.

Eliminare: filtre cu cărbune activ (adsorbție), pentru băut - osmoză inversă casnică, filtre triple și ulcioare.

MIROS DE OUĂ STRICATE

Prezența hidrogenului sulfurat (H2S) dizolvat în apă. Mai puțin frecvent, prezența bacteriilor sulfuroase care produc hidrogen sulfurat. Apa de la robinet miroase a ouă stricate dacă provine direct de la o fântână fără purificare suplimentară.

Îndepărtare: Filtre Centaur (cărbune activ - oxidare catalitică și adsorbție) sau MGS (filtru de nisip verde cu mangan). Clorurarea apei este necesară pentru a elimina bacteriile.

MIROS CHIMIC ȘI FENOLIC

Acest tip de miros este cauzat de intrarea apelor reziduale în sistemul de alimentare cu apă sau în acvifer (în cazul captării apelor subterane).

Eliminare: filtru cu cărbune activ (adsorbție).

GUST SĂRAT

Cauzat de nivelurile ridicate de săruri din apă: NaCl, NaSO4, MgSO4.

Eliminare: desalinizarea apei (deionizare sau osmoză inversă). Pentru apa potabilă - osmoză inversă la domiciliu.

GUST METALIC

Indică un conținut crescut de fier și/sau mangan în apă. La concentrații foarte mari, apa de la robinet are un miros de fier.

Eliminare: sisteme complexe de purificare cu Ecomix, BIRM, MGS și alte metode de eliminare a fierului.

GUST DE ALCALINĂ

Cauzat de un nivel ridicat al pH-ului în apă.

Eliminare: sisteme de osmoză inversă sau deionizare (schimb de cationi H). Pentru băut - osmoză inversă de uz casnic.

Tabelul de mai jos oferă o clasificare mai detaliată a mirosurilor cu indicarea originii lor.

Faqs

  • Dacă simțiți gusturi sau mirosuri neplăcute în apă, există mai multe măsuri pe care le puteți lua pentru a îmbunătăți calitatea acesteia. În primul rând, puteți încerca să utilizați un filtru cu cărbune activ, care poate ajuta la eliminarea anumitor contaminanți și la reducerea mirosurilor. Aceste filtre sunt disponibile în diferite forme, inclusiv filtre montate la robinet, filtre pentru ulcioare și sisteme de filtrare pentru întreaga casă. În plus, depozitarea apei de la robinet într-un recipient deschis pentru o perioadă scurtă poate permite disiparea compușilor volatili, cum ar fi clorul, îmbunătățind gustul și mirosul. Dacă problema persistă sau dacă suspectați o problemă mai semnificativă, se recomandă testarea apei de către un laborator certificat pentru a identifica orice contaminanți specifici sau probleme. Pe baza rezultatelor testelor, se pot stabili metodele de tratare adecvate pentru a asigura o apă sigură și cu gust plăcut.

  • În anumite cazuri, un miros de clor în apă poate fi normal și așteptat. Clorul este adesea utilizat ca dezinfectant în procesele municipale de tratare a apei pentru a distruge bacteriile și alte microorganisme. Deși clorul este eficient în reducerea potențialelor riscuri pentru sănătate, acesta poate lăsa un miros distinct. Acest miros este mai vizibil în apa de la robinet, deoarece clorul se disipează atunci când este expus la aer. În majoritatea cazurilor, mirosul de clor nu este dăunător și poate fi redus lăsând apa să stea într-un recipient deschis sau folosind filtre cu cărbune activ. Cu toate acestea, dacă mirosul de clor este excesiv de puternic sau persistent, este recomandabil să contactați furnizorul de apă pentru investigații suplimentare.

  • Gustul apei poate fi un indicator al calității acesteia și al diferiților factori care o pot afecta. În general, apa ar trebui să aibă un gust neutru, fără aromă perceptibilă. Cu toate acestea, anumite gusturi pot sugera probleme subiacente. De exemplu, un gust metalic poate indica prezența unor minerale precum fierul, cuprul sau zincul. Un gust sărat poate fi un semn de niveluri ridicate de sodiu sau de contaminare cu apă de mare. În plus, un gust de pământ sau mucegai ar putea sugera prezența algelor sau a materiei organice. În timp ce unele gusturi pot fi inofensive, altele pot afecta palatabilitatea apei sau pot indica potențiale probleme de sănătate. Dacă simțiți un gust neobișnuit sau persistent în apă, este recomandat să o testați pentru a determina cauza și a vă asigura că este adecvată pentru consum.

  • Da, mirosul apei poate oferi informații valoroase cu privire la calitatea acesteia. Deși apa pură este de obicei inodoră, anumite mirosuri pot indica prezența contaminanților sau a altor probleme. De exemplu, un miros de ou stricat sau de sulf poate indica prezența hidrogenului sulfurat, care poate apărea în mod natural în apele subterane sau poate fi produs de anumite bacterii. Un miros de mucegai sau de pământ poate sugera prezența de alge, mucegaiuri sau materie organică. Este important să rețineți că unele mirosuri nu indică neapărat un risc pentru sănătate, dar pot fi totuși neplăcute. Dacă observați un miros puternic sau persistent în apa dumneavoastră, este recomandabil să o testați pentru a determina cauza și pentru a vă asigura de siguranța ei pentru consum.

Ce indică mirosul și gustul apei? 2024-07-29 2024-12-16

Proprietățile organoleptice ale apei includ mirosul, gustul (postgustul), turbiditatea și culoarea. În acest articol, ne vom concentra asupra gustului și mirosului. Deși acestea sunt în primul rând factori estetici, ele pot indica indirect prezența anumitor poluanți în apă. Mirosul și gustul apei indică conținutul anumitor substanțe care provoacă aceste fenomene, cum ar fi sărurile dizolvate, diverși compuși chimici și organici. Este important să rețineți că acești parametri sunt evaluați pe o scară de cinci puncte, care este prezentată în tabelul de mai jos.

Este demn de remarcat faptul că mirosurile sunt evaluate pentru apa de orice origine; totuși, această determinare nu se face pentru apa despre care se știe că este contaminată cu impurități dăunătoare.

EVALUAREA MIROSURILOR ȘI GUSTURILOR APEI

Scară

Intensitatea mirosurilor și a gustului

Scurtă caracteristică a intensității
0Niciuna
Pierderea simțului mirosului sau al gustului
1Foarte mică
Miros sau gust care nu este detectabil, dar este determinat de un analist experimentat într-un laborator.
2Puțin
Miros sau gust care nu este perceptibil pentru consumator, dar poate fi detectat dacă i se acordă atenție.
3Vizibil
Miros sau gust, ușor detectabil, dă motive de dezaprobare a apei.
4Puternic
Miros sau gust care atrage atenția și face apa neplăcută pentru băut
5Foarte puternic
Mirosul sau gustul este atât de puternic încât face apa nepotrivită pentru băut.

DE CE ARE APA UN MIROS NEPLĂCUT ȘI CUM SĂ PROCEDAȚI ÎN ACEST CAZ?

Proprietățile organoleptice ale apei joacă un rol crucial în determinarea calității și adecvării acesteia pentru consum. Printre aceste proprietăți, mirosul are o importanță deosebită. Dar de ce apa are uneori un miros neplăcut și cum putem aborda această problemă? Înțelegerea mirosului apei implică recunoașterea diferitelor sale componente și a factorilor care contribuie la apariția mirosului.

Atunci când definim gustul și mirosul apei, întâlnim adesea o serie de descriptori, de la mirosuri de pământ și de pește la mirosuri de clor și de ouă stricate. Aceste mirosuri pot proveni din surse naturale, cum ar fi materia organică sau mineralele prezente în apă, sau pot rezulta din procese de tratare precum clorinarea. Indiferent de sursă, un miros neplăcut în apă poate fi deranjant și indica prezența unor contaminanți potențiali.

Atunci când se abordează problema mirosului apei, devine esențial să se identifice cauza exactă a mirosului, luând în considerare întrebarea ce este mirosul apei și dacă apa are într-adevăr un miros. Soluțiile de atenuare a mirosurilor variază în funcție de natura acestora, de la tehnici simple de filtrare la proceduri complexe de tratare. Prin abordarea factorilor de bază care cauzează mirosul, este posibil să se asigure că apa nu numai că îndeplinește standardele de siguranță, dar îmbunătățește și experiența generală de consum.

MIROS DE PUTREZIT, DE PEȘTE SAU DE PĂMÂNT

Cel mai frecvent întâlnit în apa din rezervoarele deschise. Cauzat de prezența compușilor organici naturali în apă. Cei mai cunoscuți dintre acești compuși naturali sunt geosmina și 2-metilizoborneolul. Acești compuși sunt de obicei siguri pentru oameni, deși uneori pot fi cauzați de prezența algelor albastre-verzi și a bacteriilor în apă. Apa este cel mai puternic îmbogățită cu acești compuși în timpul perioadei de înflorire a rezervoarelor.

Eliminare: filtre cu cărbune activ (adsorbție), pentru băut - osmoză inversă menajeră.

MIROS DE CLOR

Apare în principal în sistemul central de alimentare cu apă. Cauzat de clorinarea puternică a apei la stațiile de tratare municipale.

Eliminare: filtre cu cărbune activ (adsorbție), pentru băut - osmoză inversă casnică, filtre triple și ulcioare.

MIROS DE OUĂ STRICATE

Prezența hidrogenului sulfurat (H2S) dizolvat în apă. Mai puțin frecvent, prezența bacteriilor sulfuroase care produc hidrogen sulfurat. Apa de la robinet miroase a ouă stricate dacă provine direct de la o fântână fără purificare suplimentară.

Îndepărtare: Filtre Centaur (cărbune activ - oxidare catalitică și adsorbție) sau MGS (filtru de nisip verde cu mangan). Clorurarea apei este necesară pentru a elimina bacteriile.

MIROS CHIMIC ȘI FENOLIC

Acest tip de miros este cauzat de intrarea apelor reziduale în sistemul de alimentare cu apă sau în acvifer (în cazul captării apelor subterane).

Eliminare: filtru cu cărbune activ (adsorbție).

GUST SĂRAT

Cauzat de nivelurile ridicate de săruri din apă: NaCl, NaSO4, MgSO4.

Eliminare: desalinizarea apei (deionizare sau osmoză inversă). Pentru apa potabilă - osmoză inversă la domiciliu.

GUST METALIC

Indică un conținut crescut de fier și/sau mangan în apă. La concentrații foarte mari, apa de la robinet are un miros de fier.

Eliminare: sisteme complexe de purificare cu Ecomix, BIRM, MGS și alte metode de eliminare a fierului.

GUST DE ALCALINĂ

Cauzat de un nivel ridicat al pH-ului în apă.

Eliminare: sisteme de osmoză inversă sau deionizare (schimb de cationi H). Pentru băut - osmoză inversă de uz casnic.

Tabelul de mai jos oferă o clasificare mai detaliată a mirosurilor cu indicarea originii lor.

Ecosoft water filters